Epoca rectorilor-parlamentari e aproape de sfârşit, potrivit propunerilor din noua lege a educaţiei. Proiectul introduce incompatibilitatea între funcţia de rector şi cea de demnitar.
Rectorii sau decanii parlamentari ori aleşi locali pot influenţa, din postura de decidenţi politic, soarta universităţilor pe care le conduc prin legi, ordonanţe, bugete sau finanţări.
Rectorii vor trebui să aleagă între funcţia de conducere din universitate şi poziţia ocupată într-o altă instituţie publică. Potrivit proiectului de lege, nici profesorii trecuţi de 65 de ani nu vor mai ocupa funcţii de conducere în instituţile de învăţământ superior din România.
Tradiţie lungă
Mulţi dintre rectori resping prevederea cu incompatibilităţile între diverse funcţii şi spun că prezenţa lor în Parlament nu face decât să existe voci avizate în privinţa legilor care privesc Educaţia. Ecaterina Andronescu, parlamentar şi rector al Universităţii „Politehnica" din Capitală, arată că prezenţa universitarilor în Parlament are o lungă tradiţie, încă din perioada interbelică.
„Pe mine mă interesează mai puţin modul în care va fi reglementată această funcţie, pentru că sunt la ultimul meu mandat. Sunt foarte puţini rectori care ocupă şi funcţii publice. Iar aceştia au fost aleşi parlamentari pe dreptul lor, în urma alegerilor", a spus Ecaterina Andronescu.
Funcţii incompatibile
Ştefan Drăgulescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara, susţine că nu vede nicio incompatibilitate între a fi parlamentar şi rector în acelaşi timp.
„Un om cu calităţi manageriale nu are probleme. Un lider bun îşi alege o echipă cu care conduce. Cele două funcţii nu sunt incompatibile. Important e să nu amesteci politica în universitate", a spus Drăgulescu.
Nicolae Robu, rector la Politehnica din Timişoara, care este şi senator, arată că ocuparea
