Dirijorul Manfed Honeck, care va fi la pupitrul Pittsburgh Symphony Orchestra, pe 3 septembrie, de la ora 19.30, la Sala Palatului, spune că importantele descoperiri tehnice trebuie să servească şi să sprijine muzica.
Interviu realizat de Maria Monica Bojin
Dirijorul austriac Manfred Honeck, în vârstă de 55 de ani, afirmă că muzica trebuie să fie întotdeauna suverană; la rândul lor, criticii spun: „o lucrare interpretată de Manfred Honeck seamănă cu o vizită la un obiectiv turistic în compania unui ghid local: afli mereu lucruri noi sau le priveşti pe cele pe care credeai că le cunoşti bine într-o altă lumină“. Dirijorul, care a susţinut concerte la Carnegie Hall sau în Festivalul BBC Proms, a mai vorbit despre emoţia pe care o transmit Ceaikovski şi Şostakovici şi despre ceea ce apreciază în mod deosebit la Festivalul „Enescu“.
Primul concert pentru pian de Ceaikovski este interpretat incredibil de des. Aţi descoperit, poate, motivul pentru care este el atât de popular?
Mi se pare că Piotr Ilici Ceaikovski a înţeles că un compozitor trebuie să se întâlnească, spiritual vorbind, cu inimile oamenilor. Era un maestru în a produce reacţii intense în sufletele ascultătorilor, şi Concertul nr. 1 pentru pian este, încă de la primele sunete, o demonstraţie a acestei arte. Melodiile au mult din motivele muzicii tradiţionale. O a treia cauză care face acest concert atât de atrăgător este virtuozitatea pe care o cere de la interpret – cât despre sonoritatea rafinată de care este capabil pianul, Ceaikovski o pune în prim-plan şi o exploatează la maximum.
Cum este cazul cu multe din lucrările lui Şostakovici, Simfonia a V-a are un conţinut ideatic ambiguu: o putem privi ca pe o muzică veselă sau ca pe o reprezentare codificată a vieţii poporului rus în timpul Uniunii Sovietice. Ce credeţi dumneavoastră de