Ma intreb ce-or fi spunand votantii lui Traian Basescu dupa intelegerea, pe care acesta era gata-gata sa o si puna in aplicare, cu Mircea Geoana de la PSD? Oare ce au zis - in gand - atatia onorabili reprezentanti ai societatii civile, vajnici luptatori impotriva partidului-stat si omagiatori ai marelui Traian? Mai era putin si cel care a condamnat comunismul intra la negocieri "pe ministere" cu tovarasul Iliescu Ion. Ca PD a decis sa voteze motiunea, indiferent de injuraturile la adresa fostilor sai ministri, scrise in ea, este pana la urma de inteles. Nu-i frumos, dar putea sa fie sanatos. Democratii jurasera electoratului ca vor face orice pentru a-i lua scaunul lui Tariceanu. Ei bine, s-au tinut de cuvant. Partea mai putin acceptabila si mai trista, pentru PD, este implicarea, dincolo de marginile admise ale gandirii (undeva foarte aproape de zonele intunecate ale obsesiei), dincolo de Constitutie si, daca asta mai conteaza, dincolo de statutul PD, a super-locomotivei lor electorale. Ce-or fi zis Boc si Videanu si mai ales Blaga vazand ca seful lor tot ii baga si ii scoate de la guvernare, increzator pana la absurd in autenticitatea si legitimitatea propriilor hachite? Ce-or fi zis cand presedintele independent politic incheia aliante electorale in secret si in numele lor? Pereat PD, numai sa fie schimbat Tariceanu: o asemenea judecata, care face o apa si-un pamant dintr-un partid atat de credincios si de fidel, dintr-o formatiune al carei ascetism (un cuvant care denumeste disciplina de partid) este indiscutabil, o atare judecata nu este oare o dovada de ingratitudine crasa?

O obsesie remarcabila, cum este aceea a lui Basescu pentru Tariceanu, are nevoie de un prilej potrivit pentru a se putea manifesta in plenitudinea ei. In momentele de criza, in acele clipe cand trebuie sa faci o alegere se vede cel mai bine daca ai mintea limpede sau esti manat de