Managementul activelor şi pasivelor externe, iar mai ales anul trecut creditarea băncilor comerciale au făcut ca BNR să rămână pe profit şase ani la rând.
BNR a strâns de la începutul crizei, în perioada 2009 – 2012, profituri nete care însumează puţin peste 7 mld. lei, în contrast cu situaţia băncilor comerciale care în ultimii trei ani au acumulat pierderi nete de 3,6 mld. lei şi cu evoluţia economiei care a suferit o cădere groaznică din care nu-şi revine nici acum.
Anul trecut BNR a obţinut un profit net de 696 mil. lei, în creştere cu 130% faţă de 2011, sursele principale de câştig fiind administrarea activelor şi pasivelor în valută şi creditele acordate băncilor comerciale sub forma injecţiilor săptămânale de lichiditate realizate prin operaţiuni repo.
BNR nu are prevăzută în statut atingerea unor performanţe comerciale anume, însă reprezentanţii săi s-au mândrit cu revenirea şi menţinerea pe profit începând din 2007, după o perioadă în care banca se aflase în poziţia de debitor net faţă de sistem, făcând eforturi să absoarbă excesul de lichiditate de pe piaţă. Aşadar, BNR avea pierderi când băncile comerciale o duceau bine, profitul sistemului creştea ca din apă, iar economia decola, şi a făcut un profit record de 4,6 mld. lei tocmai în 2009 – anul prăbuşirii dramatice a economiei României cu aproape 7%.
Principalul beneficiar al profitabilităţii BNR este bugetul statului, care primeşte 80% din veniturile nete ale instituţiei, însă scăderea de încasări provocată de pierderile băncilor cauzate de explozia creditelor neperformante se dovedeşte mai dureroasă.
În perioada 2009 – 2012 BNR a virat la buget circa 3,3 mld. lei (700 mil. euro), sumă nesemnificativă în coşul veniturilor bugetare totale - 44 mld. euro. Banca centrală a continuat să facă profit anul trecut chiar dacă veniturile nete din administrarea r