Efortul de a curăţa zăpada echivalează cu un antrenament cu greutăţi şi creşte riscul de probleme pentru cei cu afecţiuni cardiovasculare.

Pare de la sine înţeles că efortul de a curăţa zăpada cu lopata suprasolicită inima bolnavă, însă medicii canadieni de la Universitatea Queen’s din Kingston au căutat dovezi în sprijinul acestei teorii. Ei au analizat fişele de observaţie a 500 de persoane care s-au prezentat la Spitalul General din Kingston pe parcursul ultimelor două ierni şi au observat că, pentru 35 dintre aceştia (adică 7%), simptomele neplăcute au apărut după o „şedinţă“ de curăţat zăpada. „Este un procent enorm şi, dacă ne gândim că este posibil ca multe persoane să fi uitat să menţioneze această activitate premergătoare disconfortului, numărul lor se poate chiar dubla“, subliniază profesorul Adrian Baranchuk, medic cardiolog la Spitalul Kingston, citat de publicaţia „Clinical Research in Cardiology“. Specialiştii au identificat şi trei factori care au crescut riscul de probleme cardiace: sexul masculin (31 de persoane), istoricul familial de afecţiuni coronariene instalate la o vârstă tânără (20 de persoane) şi fumatul (16 persoane).

Adaptarea la frig şi la efort, dificilă

Mai mult, potrivit specialiştilor de la Colegiul de Medicină a Universităţii de Stat din Ohio, 195.100 de americani s-au prezentat la departamentele de urgenţă din SUA pe parcursul a 17 ierni (1990-2006) doar pentru probleme legate de curăţarea zăpezii. „Să muţi zăpada este ca şi cum ai ridica greutăţi. Inima face un efort mai mare, iar efectele sunt de creştere a tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac. Cei cu afecţiuni cardiace trebuie să se abţină de la această activitate şi sunt ferm când spun acest lucru“, atrage atenţia dr. Randy Zusman, directorul programului privind hipertensiunea arterială la Spitalul General Massachusetts.

Problemele ca