A fost traducător, mecanic auto, a spălat maşini şi WC-uri şi a pus gresie pentru a se întreţine cât era student. Toate astea i-au folosit pentru a ajunge cercetător ştiinţific la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

La vârsta de 14 ani, Csók Zsolt a ştiut că vrea să devină arheolog, după ce l-a întâlnit pe mentorul şi „al doilea tată” al său – arheologul Horea Pop. În 1997 a fost pentru prima dată pe un şantier arheologic, la Şimleu Silvaniei, iar de atunci a acumulat în jur de 35 de campanii de săpătură – la Şimleu, la Zalău, la Braşov, la Cluj, Arad şi Satu Mare.

„Îmi petrec cel puţin nouă luni pe an în natură, pe şantiere. Momentan mă ocup de Poarta Meseşană, ceea e constituie o responsabilitate foarte mare. Este unul din punctele cheie legate de pătrunderea triburilor maghiare în Transilvania şi confruntarea cu populaţiile locale”, afirmă tânărul cercetător ştiinţific al muzeului.

De nevoie, a fost şi mecanic auto

Este specializat în istoria Transilvaniei de Nord-Vest din secolele X-XIII, arheologie militară, arheologia aşezărilor umane, arhitectură romanică şi gotică timpurie.

Ca să se întreţină în perioada studiilor, a avut slujbe extrem de felurite: „Am fost traducător, am spălat WC-uri, am fost mecanic auto, am, spălat maşini, am cărat betoane şi am pus gresie şi faianţă în primii ani de facultate”.

Dar a reuşit să obţină satisfacţia de a se susţine singur, în proporţie de 95%, alegând calea cea grea – dar mai plină de satisfacţii. Pentru că preferă parcursurile mai dificile, Zsolt nu îşi doreşte să părăsească ţara, de aceea a renunţat şi la bursa doctorală în Anglia, urmând să-şi completeze studiile la Sibiu.

Zsolt este foarte mândru de numele pe care îl poartă familia sa „Csók” (în limba maghiară sărut), unic în Transilvania - susţine el. „Am cercetat, suntem singurii în Transilvania; mai este un Csók Zso