Pentru cititorii cu staif ai ziarului, am preferat expresia englezeasca a starii de lucruri în care se afla tara. Pentru ca, vor sau nu sa o recunoasca, printre cei care citesc BUNA ZIUA IASI se afla, alaturi de sutele de mii de proletari, multi oameni cu educatie înalta, cu posturi importante si lefuri substantiale.
Dovada ca am dreptate stau comentariile uneori injurioase ale unor astfel de persoane care, cu eroismul legendar al comentatorului anonim, adnoteaza punctele noastre de vedere cu câteva bâlbâieli agramate, semnate semidoct cu pseudonime imbecile.
Motivul pentru care se întâmpla acest lucru nu este foarte clar. Poate din simpla curiozitate. Poate e de vina sindromul ala cu capra vecinului. Poate ca apetenta pentru stirile de senzatie vine dintr-o zona crepusculara a sufletului, o zona în care numarul de diplome si de limbi vorbite conteaza mai putin. Stim doar ca foarte multi îsi încep ziua de lucru cu lectura acestui ziar, dovada ca BUNA ZIUA IASI nu este un cotidian oarecare, ci si un instrument de presa necesar, prin care românii din lumea larga iau pulsul zonei de Nord-Est a tarii.
Prin urmare, toate-s cu susu-n jos în tara asta-n care toata lumea se pricepe la politica, dar foarte putini se pricep la munca. Judecatorii devin infractori, iar infractorii ajung sa ne conduca! Oameni nevinovati ajung dupa gratii, iar interlopii adevarati zburda cu tinichelele de coada prin societatea care-i contempla cu un zâmbet tâmp si neputincios.
Academicienii îsi duc viata într-un anonimat nedrept, la marginea pauperitatii, iar cocalarii traiesc o viata de lux, etalata nerusinat pe prima pagina a tabloidelor. Cât despre politica, situatia este parca trasa la sapirograf. Macar aici exista o explicatie la fel de veche precum politica însasi, o explicatie care deriva din infantilismul si venalitatea clasei politice române