Astă-seară, în seria concertelor de la miezul nopţii, violonista Viktoria Mullova va interpreta alături de „Accademia Bizantină“ lucrări de Johann Sebastian Bach.
Interviu realizat de Anca Ioana Andriescu
Când o priveşti pe Viktoria Mullova cântând, cu greu îţi poţi imagina vârsta de 54 de ani trecută în acte. Degajă o tinereţe ne-atinsă de trecerea timpului, o simplitate a gesturilor şi atitudinii nealterată de faima legendarei sale „evadări” dincolo de cortina de fier a regimului sovietic. (În 1983, după un turneu în Finlanda, violonista de 24 de ani, laureată cu premiile I la Concursurile „Sibelius“ şi „Ceaikovski“, care studiase la Şcoala Centrală şi apoi la Conservatorul din Moscova cu Leonid Kogan, a trecut pe ascuns graniţa în Suedia, după multe peripeţii demne de un film plin de imaginaţie. A cerut azil politic şi după doar câteva zile a ajuns la Washington, deschizând o nouă etapă a biografiei sale). Concertistă, interpretă de muzică de cameră, implicată în organizarea de formaţii, traversând repertoriile violonistice de la Baroc la Jazz, Viktoria Mullova a avut mereu o activitate artistică intensă, în companii interpretative dintre cele mai prestigioase.
Înţeleg că în ultima perioadă aveţi mai multe proiecte în derulare, unul referindu-se la muzica Barocului. O motivaţie specială?
Iubesc muzica Barocului şi în mod special pe cea a lui Bach, acesta fiind unul dintre compozitorii mei preferaţi. În principiu, acesta este criteriul alegerii mele: dacă îmi place compozitorul, dacă îmi place lucrarea – o cânt!
O bună perioadă de timp, publicul nostru avea ocazia să vă admire mai ales în marele repertoriu romantic; a fost o opţiune legată de o anume etapă în evoluţia carierei dvs.?
Pe vremea când studiam la Moscova, trebuia să pregătesc multe opus-uri romantice pentru a par