La prezentarea obiectivelor celor şase luni de preşedinţie a Uniunii Europene, Austria anunţa "promovarea diversităţii" ca una dintre priorităţi. Un răspuns posibil la întrebarea cât de La prezentarea obiectivelor celor şase luni de preşedinţie a Uniunii Europene, Austria anunţa "promovarea diversităţii" ca una dintre priorităţi. Un răspuns posibil la întrebarea cât de dispusă este Europa să tolereze alteritatea pe teritoriul său poate fi atitudinea comunitarilor ori conducătorilor acestora faţă de chestiunea minorităţilor religioase. În cadrul discuţiilor despre gradul de acceptanţă religioasă ori culturală a europenilor, problema comunităţii musulmane continuă să nască dispute. Atentatele de la 11 septembrie 2001 din America şi cele din 7 iulie 2005 de la Londra au crescut neîncrederea europenilor faţă de musulmani. Faptul că în Uniunea Europeană trăiesc în prezent circa 15 milioane de cetăţeni musulmani, ei reprezentând cea mai importantă minoritate religioasă a UE, obligă europenii să-şi revizuiască ideea despre spaţiul comunitar exclusiv creştin. Afirmaţia că extremismul şi discriminarea nu au ce căuta în încercările Europei unite de a găsi calea de mijloc, ce asigură o convieţuire paşnică a cetăţenilor săi, a devenit deja un truism. Cu toate acestea, tot mai multe devieri de la crezul european al toleranţei, cu precădere în spaţiul politicului, şi de ambele părţi, atrag atenţia opiniei publice. Amintim doar dezbaterile născute de interzicerea vălului la femeile musulmane în şcolile şi instituţiile germane. În parlamentele naţionale din cadrul UE există doar circa 30 de membri musulmani; în Franţa, doar cinci procente din cele trei milioane de musulmani merg săptămânal la moschee; în majoritatea ţărilor spaţiului comunitar, doar 10 până la 25 de procente din populaţia musulmană au drept de vot. La fel de îndreptăţită este şi frica europenilor de comu