Piaţa materiilor prime este în continuă fluctuaţie şi diversele sincope economice, politice sau sociale din anumite zone ale Terrei au un impact direct asupra acestei pieţe şi exacerbează lupta pentru controlul lor.

Europa deschide o nouă frontieră explorând gheţurile virgine ale Groenlandei în căutarea mineralelor - aur, fier, uraniu, zinc, pământuri rare şi diamante. În acelaşi timp, Glencore, mastodontul elveţian al comerţului cu materii prime, a anunţat un beneficiu în scădere, ca urmare a crizei acestora. După masacrul de zilele trecute la o mină de platină din Marikana, în Africa de Sud, în care au fost ucişi 34 de mineri în timpul unei greve, aceste revolte sociale par să se extindă la alte mine din ţară, cu impact direct asupra pieţei materiilor prime.

La Geneva, războiul „pământurilor rare" este în toi. Minerale indispensabile electronicii moderne (calculatoare, ecrane, maşini, camere video, becuri, baterii şi aparate militare), aceste minerale rare - în număr de 17 - fac obiectul unui conflict între China şi restul ţărilor industrializate. China produce 95% din „pământurile rare" şi în solul său se află jumătate din rezervele mondiale. Problema este că Beijingul a decis frânarea exporturilor lor, din raţiuni ecologice, dar şi pentru a le folosi pentru propria industrie, în plin avânt. Opţiune care a deranjat SUA, UE şi Japonia, care critică practicile chineze. Există rezerve de pământuri rare aproape peste tot în lume, dar numai chinezii au înţeles importanţa acestor materii prime, încă din anii 1980. Pentru alte state, este mai puţin costisitor şi mai puţin poluant să iei aceste minerale direct din China. Teoretic, va dura ani de zile până când concurenţii Chinei vor putea să-şi organizeze propriile producţii şi, potrivit experţilor, Beijingul va păstra cvasimonopolul cel puţin până în 2015.

Qatar Holding forţează

Mari fondur