Steaua a renăscut după incidentele de la Ploieşti şi a obţinut prima victorie românească pe „Arena Naţională“. Roş-albaştrii au câştigat cu 4-2 meciul cu Maccabi Haifa, golurile lui Tănase fiind decisive.
Încă sub efectul adrenalinei provocate de pumnul derbedeului Enache la meciul de duminică, împotriva Petrolului, Steaua a ţâşnit ca un boxer revenit din agonie spre poarta israelienilor. A încasat cu stoicism lovitura primită prin accidentarea lui Gardoş, în minutul 3, şi a trecut la atac, băgându-şi adversarul în corzi.
Atât de hulitul Florin Costea a dat tonul directelor roş-albastre, cu o pasă la firul ierbii care a fost la un pas să se transforme într-un autogol de senzaţie al lui Falach. Croşeul care a înmuiat genunchii fotbaliştilor lui Maccabi a venit însă de la Tatu (13), brazilianul marcând cu capul nestingherit din careu la un corner al lui Brandan, deşi are doar 1,73 metri înălţime. Iar gustul dulcei răzbunări pentru knock-out-ul încasat la Haifa (0-5) se simţea pe buzele lui Ilie Stan, după ce Costea cel mare a punctat în stilul lui Thierry Henry.
Numai că oaspeţii n-au fost chiar sparring-partners, iar repriza la fotbal durează mult mai mult decât cea de la box. În plus, Stanca s-a dovedit mai sigur pe el când vine vorba de lovit huliganii cu picioarele decât la apărat baloane relativ simple. În doar patru minute, portarul roş-albaştrilor a fost învins de Meshumar cu un şut de la marginea careului, ce-i drept şi după ce Nikolici a pierdut stupid mingea la mijlocul terenului, şi de Katan, la un voleu care, fără concursul goalkeeperului stelist, probabil încă s-ar fi chinuit să ajungă în plasă.
Noroc şi valoare pentru Dodel
La 2-2, am avut impresia că voinţa şi determinarea sârbească, insuflată de liderul neoficial Martinovici, nu pot compensa lipsa resurselor. Cu patru jucători de la Steaua II pe bancă,