Reuniţi la Chişinău, reprezentanţii comunităţilor de peste hotare şi-au spus păsurile, aceleaşi peste tot în lume. S-au contrazis însă în privinţa limbii pe care o vorbim - româna sau „moldoveneasca“

Peste 100 de reprezentanţi ai diasporei moldoveneşti din 25 de state s-au adunat pentru trei zile la Chişinău pentru a discuta despre problemele migranţilor şi despre cum ar putea ei contribui la dezvoltarea ţării. Cel de-al V-lea congres al diasporei a început cu scandal. Spiritele s-au încins când preşedintele Asociaţiei moldovenilor din Ucraina a acuzat guvernarea de la Chişinău că promovează interesele altei ţări.

„Conducerea Moldovei timp de 20 de ani promovează în instituţiile de învăţământ limba şi literatura altui stat şi impune istoria românilor în loc de cea a Moldovei. Aceeaşi conducere închide ochii şi când prin oraşe mărşăluiesc organizaţii unioniste, înregistrate în România cu lozinci «Basarabia pământ românesc»" , a declarat Anatol Fetescu de la tribuna Palatului Republicii.

Reprezentanţii diasporei din Ucraina au venit cu cărţi de limbă „moldovenească"

Dacă unii delegaţi l-au aclamat, cei mai mulţi s-au revoltat, spunând că vorbim limba română. „Concetăţenii de peste hotare se vor întoarce şi vor investi în Moldova dacă vor simţi că lucrurile se schimbă în ţară, dacă vor vedea că lupta cu corupţia dă roade, dacă se vor convinge că partidele se implică în procesul de reforme, dacă adevărul istoric va fi pronunţat fără teamă pentru viitorul Republicii Moldova şi dacă limba română îşi va ocupa locul bine meritat în Constituţie şi în viaţa de fiecare zi", i-a replicat preşedintele Comunităţii moldovenilor din Quebec, Canada, Ala Mândâcanu.

VOR BILETE DE AVION MAI IEFTINE

Dincolo de discuţiile despre identitate, „ambasadorii" migranţilor moldoveni s-au plâns pe probleme economice, consulare şi dificultăţi de integrare