* Drapelul tarii noastre este - o stiu si copiii de gradinita - tricolorul: rosu, galben si albastru, se inalta ca un astru gloriosul meu popor etc. Cu toate astea, cine s-a uitat la televizor in ultima perioada a ramas cu impresia ca tara noastra in forma de peste lat, de calcan, are culoarea galbena. Pe la inceputul lunii si al anului ea a fost galbena, saracuta, de la codul galben de ninsori, dupa aia a devenit galbena de la codul galben de viituri, iar acum e galbena de la codul galben de vint. Si de la culoarea electorala a partidului domnilor Tariceanu, Sica Orban, Patriciu sau Norica Nicolai (despre care ati putea spune ca nu este chiar-chiar un domn, ci mai degraba o doamna, dar asta mai putin conteaza). Prin urmare, una peste alta (exprimare foarte potrivita), a fost vint, a fost vijelie, din nou au zburat crengi si copaci, din nou au cazut peste masini etc. Bine ca n-a fost cod rosu, culoarea PSD, ca naiba ne lua. Despre modul in care mai multi cetateni ai patriei s-au confruntat cu fortele naturii, in urmatorul grupaj de stiri: * Citiva copii, colegi de jocuri nevinovate, specifice virstei lor fragede, inaltau un zmeu mare, frumos colorat si cu coada lucioasa, pe toloaca de linga satul lor de domiciliu. Exact atunci a inceput sa bata si vintul, spre bucuria lor. Spre disperarea lor, vintul a batut putin cam prea tare. Ei au trecut la trei stinjeni de cursa regulata Londra - Bombay, aflata pe culoarul de zbor, la 30.000 de picioare altitudine, fiind observati in ultima clipa de pilot si ocoliti. Un pasager in virsta a facut criza de apoplexie vazind prin hubloul aparatului Boeing 747 cum unul dintre copii si-a lipit nasul de geam prin exterior, apoi i-a scos limba si a lipit o guma de mestecat pe fuselaj. * Prin intermediul ziarului nostru, Tamara si Mirel Pestisor, impreuna cu copiii lor Romulus si Rebus, ii roaga din suflet pe fratii nostri de peste Prut