Academia Română va lansa, luni, în cadrul unei adunării generale festive consacrate împlinirii a 145 de ani de la înfiinţare, Dicţionarul Tezaur al Limbii Române, în 18 volume, publicat recent, într-o ediţie de excepţie.

'Întâmpinăm evenimentul cu lansarea unei ediţii deosebite a uneia din cele mai vechi lucrări la care s-a trudit în Academie mai bine de 100 de ani - Dicţionarul Tezaur al Limbii Române (DTLR), început de Haşdeu, şi terminat anul trecut, iar acum prezentăm publicului şi societăţile lucrarea într-o ediţie completă, în care au fost retipărite toate volumele care au fost publicate de-a lungul timpului, într-un format unitar, cu sprijinul Băncii Naţionale. De-a lungul timpului au apărut 37 de volume, dar acum, adunate într-un format nou sunt doar 18', a declarat, joi, pentru Agerpres, preşedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc. Preşedintele Academiei Române a precizat că acestea sunt 'impresionante ca mărime şi realizare grafică, coperţile şi hârtia sunt de cea mai bună calitate, iar textul a fost realizat prin scanarea lucrărilor deja apărute'.

Academia Română aniversează, vineri, 1 aprilie, 145 de ani, de când a fost creată, la 1/13 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română.

Devenită în august 1867 Societatea Academică Română, iar din martie 1879, Academia Română, înaltul for de cultură a fost conceput încă de la început ca o instituţie naţională. Scopul său a fost elaborarea ortografiei şi gramaticii limbii române, începerea şi realizarea unui dicţionar român.

Printre primii membri s-au numărat personalităţi importante ale vieţii culturale şi naţionale din întreg spaţiul românesc: Iosif Hodoş din Maramureş, Timotei Cipariu şi George Bariţiu din Transilvania, Andrei Mocioni (Mocsony) şi Vicenţiu Babeş din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri şi Costache Negruzzi din Mol