Impasul financiar al Greciei trebuie privit intr-un context mai larg. Si nu e vorba doar de o posibila reactie in lant provocata de problemele economice grave prin care trec si alte state cu o situatie economica precara din UE. Ci de insusi proiectul european in ansamblu. Saptamina trecuta, soferii de taxi din Atena au intrat in greva pentru 24 de ore pentru a protesta impotriva unei recente hotariri guvernamentale care ii obliga sa taie chitante clientilor. O atitudine care pare, cu siguranta, deconcertanta pentru cineva din Olanda, Germania sau Suedia. Insa, intr-o tara in care evaziunea fiscala e un sport national, a cere chitanta e vazut drept ceva oneros. De altfel, mai toti grecii care practica profesiuni liberale, de la medici la avocati, solicita in general bani gheata exact din acest motiv. Cu acest gen de masuri, guvernul de la Atena se straduie sa dea curs solicitarilor venite dinspre Uniunea Europeana care ii cer sa puna ordine in politica fiscala si sa treaca la masuri drastice de austeritate, conditii pentru primirea unui masiv ajutor financiar din partea Bruxelles-ului. Fara o astfel de injectie de capital, Grecia, care a acumulat un deficit bugetar total de 300 miliarde euro - cu 25 de procente mai mare decit intregul PIB al tarii -, are putine sanse sa evite falimentul. Nu e deloc simplu. Sindicatele au scos deja lumea in strada. Traficul vamal, atit de marfuri cit si de persoane, este deja blocat de o buna bucata de vreme. Un investitor din Atena, citat de sapataminalul The Economist, spune ca e vorba mai degraba de un fel de teatru kabuki: sindicatele trebuie sa reactioneze cumva, insa nu vor incurca foarte tare guvernul socialist PASOK aflat la putere, datorita strinselor legaturi traditionale. Indiferent cum privim lucrurile, e limpede insa ca va fi extrem de greu pentru premierul grec Andreas Papandreu sa micsoreze deficitul bugetar cu cite 4 pr