Reorganizarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) este cel mai aspru criticată de Comisia Europeană în cel de-al patrulea său raport anual privind evoluţiile înregistrate în reforma justiţiei şi lupta anticorupţie din România, potrivit unui proiect de raport obţinut de NewsIn.

Colegiul Comisarilor se pregăteşte să adopte marţi rapoartele pentru România şi Bulgaria din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Acest Mecanism a fost impus celor două ţări în momentul aderării la UE, la 1 ianuarie 2007, urmând să fie făcute evaluări periodice ale respectării angajamentelor asumate.

În cazul României, Comisia Europeană a stabilit patru obiective majore de îndeplinit (benchmark). Al doilea benchmark se referea la "înfiinţarea unei agenţii de integritate cu responsabilităţi în verificarea proprietăţilor şi a potenţialelor conflicte de interese şi emiterea de decizii obligatorii pe baza cărora pot fi luate sancţiuni descurajatoare".

La acest capitol, România a făcut paşi înapoi, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale la 14 aprilie 2010 părţi semnificative şi substanţiale din legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate, iar ulterior noua lege adoptată de Parlament "a slăbit eficienţa cadrului de funcţionare a ANI în domenii fără legătură cu decizia CC", afirmă proiectul de raport.

"A dispărut verificareaaverilor"

"Verificarea averilor, un element fundamental din competenţele originale ale ANI, a dispărut", au constatat experţii CE. "ANI este acum lipsită de capacitatea pe care o avea anterior de a transmite cazuri de diferenţe semnificative nejustificate între venituri şi averi către curţi pentru verificare şi sancţionare. În locul acesteia, ANI va putea doar să transmită astfel de cazuri către procurori sau autorităţi fiscale, dintre care niciuna nu este competentă din punct de vedere legal să s