Procesul de privatizare a economiei romanesti a fost permanent in centrul atentiei societatii romanesti in perioada de dupa 1990. S-au lansat multe acuzatii, au fost instrumentate dosare nenumarate, dar rezultatele au fost palide. Una dintre explicatii pentru aceasta lipsa de rezultate a fost putinatatea probelor administrate in instante atunci cand organele de cercetare reuseau sa ajunga in fata instantei.
Acum, dupa atatia ani de scandaluri provocate de oameni politici in diferite campanii electorale sau puse de catre presa in carca unor oameni politici, un fapt care rezulta din rapoartele publice ale Curtii de Conturi este de-a dreptul socant: de peste zece ani Curtea de Conturi, definita in Constitutie drept organul de control financiar suprem in stat, nu are voie sa controleze ce s-a intamplat cu veniturile provenite din privatizarea industriei de stat. Adica tocmai sursa scandalurilor din privatizare.
Mai mult decat atat, politicienii au reusit ca, treptat, sa-i ia Curtii principalele atributii. Este vorba despre dreptul de control al fiscalitatii care i-a fost anulat in 2002, despre dreptul de a judeca litigii economice intre agentii economici si despre controlul Curtii de Conturi, pierdut in 2004, la care se adauga desfiintarea corpului de procurori financiari de pe langa Curtea de Conturi, in 2005.
Mai mult decat atat, parlamentul a tinut in sah conducerea Curtii inca de la inceputul anului in curs, cand mandatul acestora a expirat si le-a fost prelungit in mod nelegal fara un vot in plen, asa cum cere legea. In momentul de fata, nici macar acea prelungire a mandatului nu mai este in vigoare.
Neregulile din procesul de privatizare a industriei de stat sunt bine cunoscute, foarte putine au fost cazurile cand organismele de control au dovedit fraudele si au adus bani la buget de la cei implicati. „Noi nu am verif
