Deşi este considerată un semn al civilizaţiei avansate şi al bunăstării unei naţiuni, iluminarea artificială intensă afectează sănătatea oamenilor, produce pagube eco-sistemelor locale, Deşi este considerată un semn al civilizaţiei avansate şi al bunăstării unei naţiuni, iluminarea artificială intensă afectează sănătatea oamenilor, produce pagube eco-sistemelor locale, lezează condiţiile de mediu şi are un impact devastator asupra cercetărilor astronomice şi astrofizice.
Iluminatul urban, panourile publicitare strălucind de culori, vitrinele magazinelor, birourile lăsate cu lumina aprinsă în permanenţă pot părea atrăgătoare la prima vedere, aducând o multitudine de informaţii vizuale "spectatorilor". Ele sunt nocive însă atât pentru aceştia, din cauza bombardamentului informaţional şi vizual, cât şi pentru eco-sistemele înconjurătoare.
Potrivit specialiştilor, poluarea luminoasă se produce atunci când iluminatul artificial este atât de omniprezent, încât "anulează" obscuritatea normală a nopţii şi transformă cerul într-un panou colorat în diverse nuanţe.
Acest gen de poluare este destul de puţin evocat, pentru că este considerat, pe bună dreptate, mai puţin nociv pentru sănătate şi pentru mediul înconjurător, cum este, spre exemplu, poluarea clasică: smogul, depozitarea deşeurilor, inclusiv cele nucleare, apele şi solurile otrăvite cu pesticide ori diverse alte substanţe toxice. Dar studiile de specialitate din ultimele decenii arată că poluarea luminoasă se dovedeşte a fi un adevărat pericol atât pentru oameni, cât şi pentru ambient.
Drept urmare, UNESCO a redactat, în 1992, o "declaraţie a drepturilor pentru generaţiile viitoare", în care un capitol aparte a fost consacrat dreptului de conservare a cerului şi a purităţii lui. Consecinţele imediate ale poluării luminoase pleacă, în cazul oamenilor, de la o simplă jenă oculară (care poate