Foto: Bogdan Chesaru / Intact Images/Gazeta Sporturilor "Codul Boc îi va transforma pe lucrători în consumabile", afirmau sindicaliştii pe 17 martie, când moţiunea de cenzură depusă de PSD şi PNL a fost respinsă, neîntrunind numărul necesar de voturi în Parlament. Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru noul Cod al Muncii pe 8 martie, susţinând că este un proiect prin care guvernanţii îşi propun să flexibilizeze piaţa muncii şi să-i scape pe români de mentalitatea de dinainte de ’89, conform căreia locul de muncă trebuie să fie stabil şi garantat zeci de ani. Codul Muncii va intra în vigoare începând de luni, 2 mai, la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, conform legii, după ce şi Curtea Constituţională a decis, pe 23 martie, cu majoritate de voturi, că noul Cod al Muncii este constituţional, respingând sesizarea de neconstituţionalitate înaintată de PSD şi PNL.
Potrivit noului Cod al Muncii, perioada de probă pentru verificarea aptitudinilor salariatului se poate stabili, conform art. 31, la cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi la cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere. Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul de muncă poate înceta exclusiv, printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa uneia din părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia. Se elimină şi interdicţia de a angaja mai mult de trei persoane pe perioadă de probă pentru acelaşi post, introducându-se prevederea că se pot face angajări succesive de probă ale mai multor persoane pentru acelaşi post pentru o perioadă de maximum 12 luni. O altă modificare introdusă prin Legea nr. 40/2011 priveşte concedierea colectivă.
"S-a menţinut pentru angajatul concediat prin concediere colectivă un drept de prioritate la reangajare pe postul reînfiinţat în aceeaşi act