Concediul fara plata, timp de zece zile, sau disponibilizarile din aparatul de stat, vor genera o reducere a cheltuielilor Guvernului, insa va diminua semnificativ puterea de cumparare a celor 1,4 milioane de bugetari.
Avand in vedere si scaderea salariilor din domeniul privat, dar si disponibilizarile in masa din ultimele luni si somajul tehnic la care au recurs unii producatori, masurile de redresare nu fac decat sa loveasca intr-unul dintre cele mai importante segmente din economie, consumul.
In urmatoarele trei luni, bugetarii vor avea salariile mai scazute, in urma intrarii in concediu fara plata. Astfel, cate 210.000 de oameni, 15 procente din numarul total al angajatilor la stat, ar putea fi in vacanta pe rand, cate doua saptamani, pana la sfarsitul anului.
O alta posibilitate luata in calcul ar putea fi reducerea programului zilnic de lucru la sase ore, in loc de opt.
De asemenea, luand in calcul si hotararea de a nu mai plati orele suplimentare, inseamana o reducere de 5% a salariilor, la care se adauga cele 15% provenite din concediul fara plata.
Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a recunoscut ca aparatul de stat este supradimensionat. "Aparatul de stat este obez, cheltuielile de operare sunt nepermis de mari. Noi credem ca aceasta criza economica reprezinta o oportunitate, pentru ca ne pune in oglinda lucruri pe care unii le-au vazut de mult timp si este in interesul romanilor sa luam aceste masuri", a spus el.
"Romania nu poate sa se imprumute la infinit si sa nu-si poata sustine cheltuielile de dezvoltare", a adaugat Pogea.
Din zilele de concediu fara plata, statul va economisi aproximativ 400 de milioane de euro, iar din anularea orelor suplimentare, 100 de milioane de euro. La aceste masuri se adauga si reducerea cheltuielilor de bunuri si servicii, o economie de 340
