Atacul insistent al liderului senatorilor PSD, Ilie Sârbu, susţinut de premierul Victor Ponta, având ca temă sănătatea mintală a preşedintelui Traian Băsescu nu e inedit în politica românească. Vara trecută, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu îl făcea pe Crin Antonescu "nevropat cu acte" care se " va sfârşi într-un spital de boli nervoase", iar fostul consilier al lui Lăzăroiu de la Muncă îi făcea pe Ponta şi Antonescu "puţoi dezechilibraţi psihic".

Şi atunci, şi acum, în cauză era încăpăţânarea oarbă a unor politicieni care nu vor decât să-şi sape adversarii, în totală nepăsare faţă de soarta economiei şi a ţării: atunci era referendumul de demitere, acum e întârzierea bugetului pe 2014 fiindcă nici preşedintele, nici premierul nu s-au sinchisit să comunice din timp pe marginea lui în aşa fel încât să evite penibila criză de acum.

În Parlament, proiectul de buget a fost adoptat în timp record, având ca principale prevederi majorarea salariului minim de la 800 la 900 de lei şi majorarea pensiilor cu 3,76%, care vor fi contrabalansate la nivel de venituri, conform înţelegerii cu FMI, de majorarea accizei la carburanţi şi de lărgirea bazei de impozitare pentru impozitul pe proprietate.

Preşedintele Băsescu şi-a menţinut însă poziţia privind neaprobarea memorandumului cu FMI, retrimiterea bugetului la Parlament şi contestarea lui la CCR dacă USL nu renunţă la majorarea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, ceea ce a oferit muniţie electorală Guvernului, care a constatat că anunţul preşedintelui a determinat o depreciere de 0,8% a leului (faţă de o marjă de variaţie de 0,5% în ultima lună) şi amânarea de către FMI până în martie a evaluării acordului încheiat în septembrie cu România.

Prudent, PDL l-a lăsat în ofsaid pe preşedinte, anunţând că deocamdată n-a luat o decizie privind contestarea bugetului la CCR; în schimb,