Principalele agenţii internaţionale de rating - Standard & Poor’s, Fitch Ratings şi Moody’s - au luat in vizor economiile ţărilor baltice in aşteptarea unor credite pe care le consideră "dureroase". Iar analiştii marii bănci de investiţii americane Goldman Sachs apreciază că, o scădere semnificativă a creşterii economice va interveni in ţările respective, dacă nu se va produce cumva chiar o recesiune. Oricum, inflaţia a crescut din nou foarte mult, preţurile la proprietăţi au inceput să scadă, iar deficitul de cont curent a depăşit orice limite. Şi urmează avertismentul: "Adaptarea la situaţia creată ar putea reduce interesul investitorilor pentru ţările baltice şi chiar pentru Romănia şi Bulgaria". Este aprecierea analiştilor de la Goldman Sachs.

Alăturarea nu este intămplătoare şi nici nepotrivită. Pentru că şi in Romănia şi Bulgaria s-a aplicat, e drept ceva mai tărziu, absolut acelaşi scenariu: stimularea consumului mult peste posibilităţile producţiei interne, prin sporirea fără acoperire a salariilor, prin extinderea rapidă a creditării şi prin aprecierea artificială a monedei naţionale, care să scadă inflaţia pe seama nefericitei incurajări a importurilor. Regăsim funcţionănd din plin in acest scenariu mecanismul extinderii Uniunii Europene: pomparea de bani in scopul expansiunii pieţei din Est pentru produsele şi serviciiile din Vest. In mod evident, insă, ceea ce se obţine astfel, cel puţin intr-o primă fază - care poate dura insă pănă la căţiva ani - este o cvasi-prosperitate pe seama şi cu preţul adăncirii grave a deficitului extern: creşterea economică bazată pe consum din import, inflaţie dependentă de preţurile importurilor, volatilitate a cursului monedei naţionale. La fel de evident, toate acestea durează pănă cănd coarda intinsă se rupe. Corecţiile vin, mai devreme sau mai tărziu, dar in mod inevitabil. Euforia este apoi scump