Imaginea voievodului Mihai Viteazul este aşezată pe una dintre cele mai înalte trepte în panteonul figurilor istorice româneşti.
Totuşi de numele şi acţiunile sale se leagă o sumă de controverse: de la motivaţia pentru care a realizat unirea principatelor, până la imaginea sa de simbol al independenţei, şi de la legarea de glie a ţăranilor, până la victoria în bătălia de la Călugăreni.
Cronicile timpului, deşi îi recunosc calităţile militare, îl portretizează în nişte culori destul de urâte, cronicarul Miron Costin scriind despre domnitor: "Şi era aşa de groaznic Mihai-vodă şi vestit de războaie în toate aceste părţi, cât, îndată ce au sosit la Suceava, i s-au închinat şi cetatea Sucevei şi a Neamţului, la cetăţi punând oşteni de ai săi pedestraşi […].O! nesăţioasă hirea domnilor spre lăţire şi avuţie oarbă! Pe cât să mai adauge, pe atâta râvneşte. Poftele domnilor şi a împăraţilor n-au hotar. Având mult, cum n-ar avea nimic le pare. Pe cât îi dă Dumnezeu nu se satură. Având domnie, cinste şi mai mari şi mai late ţări poftesc. Având ţară, şi ţara altuia a cuprinde cască, şi aşa lăcomind la altuia, sosesc de pierd şi al său.[…] Aşa şi Mihai-vodă, vrând sa hie [fie] crai la unguri, au pierdut şi domnia Ţării Munteneşti […]"
Click aici pentru a vedea cum arăta Mihai fără celebra cuşmă
Dincolo de aceste imagini mai rămâne şi viaţa privată a domnitorului, care este departe de a fi exemplară. Moralitatea în privinţa relaţiilor amoroase se pare că nu a fost niciodată punctul forte al lui Mihai Viteazul. Deşi însurat cu doamna Stanca, nu-şi ascundea aventurile. Doamna Velica a fost marea lui pasiune. A cunoscut-o în 1595, când, după victoria de la Călugăreni, a fost invitat la Alba-Iulia, unde Sigismund Báthory l-a primit cu onoruri regale.
Click aici pentru a afla cine era doamna Velica, cum s-au cunoscut şi ce soartă a avu
