Surpriza Basescu

De ce ar trebui presedintele Traian Basescu sa condamne comunismul?

Sunt cumva surprins ca, la peste 15 ani de la prabusirea unei dictaturi de o irationalitate si barbarie ce nu mai trebuie demonstrate, batem pasul pe loc in legatura cu ceva ce mie mi se pare cat se poate de limpede. Anume, faptul ca regimul comunist, chiar si in perioadele sale de relativa “inmuiere”, a fost antipatriotic, axiofob, marcat de ostilitate fata de ideea de diferenta si alteritate. A fost distrusa orice meritocratie ori, mai bine spus, selectia a fost in genere una negativa. Daca de la Ion Iliescu nu ne-am fi asteptat sa procedeze in directia unei rupturi categorice si radicale cu comunismul, inclusiv printr-o condamnare lipsita de ambiguitati, in cazul lui Traian Basescu surpriza este reala. Nu vad ce nevoie are d-l Basescu sa se impiedice in argumente pur administrative, legate de constituirea unei comisii, atata vreme cat exista o baza documentara colosala, exista lucrari stiintifice validate international care spun lucrurilor pe nume. Despre Holocaust nu s-a vorbit o lunga perioada, existau voci care negau ori minimalizau oroarea. Despre crimele comunismului avem informatii stranse vreme indelungata in tara si in strainatate. Partidul comunist a fost institutia de baza a acestei dictaturi ideocratice. Trebuie insa accentuat caracterul criminal al altor institutii, inainte de toate al Securitatii. O societate democratica nu poate functiona prin abrogarea memoriei. Sa ne gandim la Franta, unde umbra Vichy-ului nu a putut fi pur si simplu alungata prin uitare ori minimalizare. Daca democratia romaneasca la ceasul Basescu este diferita de momentele precedente (iar eu unul cred ca este), atunci presedintele poate si ar trebui sa condamne ce s-a petrecut in toti acesti 40 de ani: umilirea natiunii, batjocorirea legii, persecutia minoritatilor, distrugerea