Administraţia Obama se confruntă, în cel de-al cincilea an al său, cu cea mai gravă criză prin care a trecut până acum. Criza este, de fapt un cumul de crize, care atacă unul dintre principiile pe care Barack Obama şi-a fundamentat preşedinţia: transparenţa ramurii executive. Începând cu scandalul de la Fisc, continuând cu disputa Associated Press-Departamentul de Justiţie şi ajungând până la scandalul interceptărilor din cadrul NSA devenit un al doilea WikiLeaks, mediul american remarcă marea promisiunea ante-2008 încălcată de preşedintele democrat: o administraţie mai transparentă. Reacţii au apărut şi la nivel european, Comisia Europeană cerând "un angajament clar din partea Statelor Unite în privinţa respectării dreptului fundamental al tuturor cetăţenilor europeni la protecţia datelor lor personale", a declarat marţi în Parlamentul European (PE) comisarul însărcinat cu Sănătatea Tonio Borg, prezentând poziţia CE pe această temă.

Dezvăluirea de către The Guardian a identităţii sursei (la cererea acestei surse) scurgerii de informaţii despre adevărata dimensiune a interceptărilor făcute de guvernul american este de departe cel mai comentat subiect din presa internaţională şi americană de la începutul acestei săptămâni. De la portretizarea unui "Big Brother" sub chipul unui tehnocrat liberal, la apărarea utilităţii interceptărilor pentru securitatea Statelor Unite, la apelurile bipartite pentru extrădarea şi judecarea tânărului -fost angajat CIA- Edward Snowden, acum autoexilat în Hong Kong, mediul politic şi presa deopotrivă reacţionează. Indiferent de partid şi de trustul de presă, transpare certitudinea că Administraţia Obama se confruntă cu o criză de credibilitate fără precedent, care va afecta puternic şi agenda legislativă a acestui preşedinte ce şi-a propus să fie ţinut minte strict datorită politicilor şi reformelor sale.

John Head, jurna