În urmă cu 20 de ani, la 9 noiembrie 1989, oficialitățile est-germane emiteau un decret prin care permitea populației din Republica Democrată Germană (RDG) să treacă liber frontiera cu Republica Federală Germană (RFG). După aproape 28 de ani de separare, Berlinul Occidental devenea practic un singur oraş. Evenimentul este considerat de mulţi analista sfârşitul Războiului Rece.
La 20 de ani de la căderea zidului Berlinului, alte ziduri care separă comunități stau încă în picioare, invocându-se motive de securitate sau pur și simplu interesul comun. Ziarul spaniol ”20 minutos” a făcut o listă a zidurilor ”de kilometri și kilometri de beton, cărămidă, gratii sau sârmă care separă sute de mii de persoane”.
1. Cisiordania
Construit de Guvernul din Israel, zidul se extinde pe 20% din suprafața Liniei Verzi Internaționale. Autoritățile israeliene consideră că zidul poate fi o măsură de securitate pentru a stopa trecerea teroriștilor, a traficanților de arme și de explozibil. Curtea Internațională de Justiție a considerat drept ilegală construirea zidului și la 9 iulie 2004 a cerut dărâmarea sa.
2. Statele Unite și Mexic
În 1994, SUA a început construirea unui zid de metal pe o treime din suprafața de frontieră cu Mexicul pentru a stopa intrarea imigranților. Conform Comisiei Naționale pentru Drepturile Omului din Mexic, citată de BBC, în cei 15 ani de când a fost construit zidul, au murit 5.600 de imigranți fără acte care au încercat să treacă ilegal frontiera, din cauza temperaturilor ridicate din deșert.
3. Ceuta și Melilla
Obstacole de sârmă ghimpată cu o lungime de 8,2 kilometri, respectiv 12 kilometri, au fost construiți de Guvernul spaniol în anii 90 în Ceuta și Melilla pentru a stopa intrarea imigranților fără acte din Maroc. În anul 2000 sistemul a fost întărit cu
