Agresivitatea, scandalul mediatic, improvizatia, evaziunea morala sint avortonii Coanei Rating, care justifica orice. Scriam in prima parte a acestui articol ca presa este mereu cravasata de rating, mereu plesnita dureros de nuiaua audientei. Ca sa le obtina pe acestea trebuie sa sara peste obstacolele orizontului de asteptare al cititorului, avind grija sa nu cada in groapa cu apa mocirloasa a tabloidelor (acum nu comentam tabloidele, ci presa... presa, care presupune un cititor cu un anumit nivel: cultural, civic etc). In mod normal, factorul politic este subordonat si el ratingului. Politicul in sine nu-ti aduce rating decit in masura in care il manevrezi echidistant. Hm, aiurea! Acestea sint vorbe parca luate dintr-un manual al ziaristului de la Bruxelles. La noi s-a ajuns la lucruri de mirare. Mai intii, cuvintul rating a ajuns sa justifice orice mizerie. O inviti pe nebuna de Nikita si gata: „Am facut audienta", declara satisfacuti realizatorii. Ratingul scuza mijloacele! Se apuca Dinescu sa vorbeasca precum un borfas „din Obor" in emisiune, gata, avem rating si Mirciulica bani pentru afacerile lui de poet-patron (cind o sa te mai saturi, Dinescule!). Si uite asa se injura de dimineata pina seara, tragindu-se in aceeasi tinta - Basescu, Boc. Tintasii de iarmaroc se pling mereu ca e dictatura. Mugur Ciuvica e cel mai frecvent exemplu, o stea de prima marime in pleiada deformatorilor de opinie. Face naveta de la o televiziune la alta, iar una dintre litaniile lui indragite se refera la Basescu dictator de care trebuie musai sa scapam. Sint oameni tineri care se uita la televizor si care nu l-au apucat pe Ceausescu. Mugurul Ciuvica, ce pare a nu mai inflori la minte, le induce acestor tineri ideea ca in timpul dictaturii lui Ceausescu asa o fi fost: stateam si-l injuram toti pe Ceausescu de dimineata pina seara la TV si dictatorul nu zicea nimic. Ciuvica, in guver