Golurile lui Burak şi Erdinc au fost singurele sclipiri veritabile ale turcilor, care au tras de timp din minutul 50. Maxim şi Popa au adus aer proaspăt după pauză, însă fără Marica pare imposibil să marcăm.

Credeaţi în "Dumnezeul minutului doi", după Ungaria? De-ar sta cerul în ceasurile noastre! Marica scapă, dar Guzmics era mai lent decît amărăciunea şi, în fond, e doar minutul unu.

Dar dacă Torje vine la dublaj aproape de Tătăruşanu, şi pe banda opusă!, atunci gramajul acela pe care nu-l explică ştiinţa, şi-i spune suflet ieşit din corp, acela e combustibilul, a mia oară. Mai multe imagini!

Pintilii e hoţ şi trage din unghi, mingea sare din Omer ca zeama din baclava: lungim bucuria mai mult de trei zile!

Măţel şi ameţeli

După un sfert de oră ca un kebap cu de toate, în care Chiricheş transformă încrederea în greşeală şi-i nevoie de plonjonul lui "Tătă", respirăm.

Lobul lui Tănase se opreşte între transversală şi fruntea cu plete de Ştefan cel Mare a lui Caner. Totuşi ceva nu-i clar. Pintilii nu e în apele noastre teritoriale, doar Măţel a rămas esenţial şi cununat cu salvările cînd ni se ia respiraţia.

Cînd tînjeşti spre ce n-ai fost

Faultăm iute şi zîmbitori la 30 de metri de poartă, păianjenul bărbos de Topal îşi împinge tovarăşii roşii spre Tătăruşanu. Burak e mare şi face 1-0 cu capul, pe jucăria asta a noastră: pîndim ghiduşi, înţepăm dacă se poate.

1-0 pe umărul lui Chiricheş şi din marcajul acestuia, larg cît fustanele din Suleyman. De ce-om visa să fim perverşi în joc, noi care ştim de ceva timp mai mult cu sufletul?

Ascultă cineva versurile imnului?

Pîlpîim în faţa şutului decisiv, Stancu se-nfige în stoper, centrarea lui Tănase picură ameţitor, Pintilii se trezeşte pe post de vîrf, unde fentele i se transformă în balet de ţapinar. Turcii nu-s mai buni, asta irită oamenii, asta bagă fier beto