Nemultumirile din perioada ceausista au fost de lunga durata. Cele de acum sint inca suportabile. Situatia ar putea deveni intr-adevar exploziva in 2011 sau 2012, daca actuala putere va continua sa aplice masurile de austeritate fara sa tina cont de opiniile masei... Greva generala, anuntata initial cu surle si trimbite, apoi, pe masura ce se apropia termenul declansarii ei, pe un ton din ce in ce mai scazut, s-a dovedit a fi, intr-adevar, un fis. In ciuda faptului ca Romania sta pe un butoi de nemultumiri si deziluzii ce se intensifica zi de zi, iata ca butoiul nu a explodat. Ci, dimpotriva, in locul unei explozii progresive, care urma sa zguduie din temelii nu numai Romania, ci sa-si faca simtit ecoul si in UE (mai ales in EU!), am asistat la un fel de implozie. Spiritele parca s-au mai potolit. A crescut insa valul de dezamagire. Toti ridica neputinciosi din umeri si se intreaba ce e de facut. Functionarii publici si-au plecat capul, in asteptarea sabiei ridicate de guvern. Celelalte categorii afectate de masurile guvernului si-au pus, asemenea strutulu, capul la adapost in nisipul miscator al amagirilor si dezamagirilor cotidiene. Nimeni nu mai spera nimic: toti asteapta sa se intimple ceva. Starea aceasta confuza nu duce la nimic bun. Pentru iesirea din criza, Romania are nevoie de o alta stare de spirit. Apatia si dezamagirea dureroasa pe care o traieste marea masa vor avea repercusiuni nebanuite nu numai pe plan social, ci si pe plan politic si, desigur, economic. Tind sa-i dau, in acest sens, dreptate lui Liviu Antonesei (sociolog de meserie), care, intr-un recent articol publicat in „Adevarul", referindu-se la esecul miscarilor de masa, scria urmatoarele: „Este limpede ca marea greva generala a esuat. Mi-am dat seama ca asa se va petrece inca din zilele care au precedat greva, urmarind prestatiile chinuite, fals triumfaliste ale liderilor sindicali pe la div