Prin anul 1996, împreună cu regretatul inginer-poet călărăşean Mircea Istrate, am avut câteva dialoguri în direct la Radio "Voces Campi" şi la Televiziunea "Satline" din Călăraşi. Tema dezbaterilor a fost interesantul dumisale studiu "Ţiganii sau avatarurile unei etnii bimilenare".
Prin anul 1996, împreună cu regretatul inginer-poet călărăşean Mircea Istrate, am avut câteva dialoguri în direct la Radio "Voces Campi" şi la Televiziunea "Satline" din Călăraşi. Tema dezbaterilor a fost interesantul dumisale studiu "Ţiganii sau avatarurile unei etnii bimilenare".
Ne întâlneam, întâmplător, pe aceeaşi undă: Memorandumul fostului ministru de Externe Petre Roman, către primul-ministru de pe vremea aceea, Mugur Isărescu, document purtând nr. D2/ 1094, din 29 februarie 2000. Tema: termenii folosiţi pentru denumirea etniei ţiganilor.
"Presiunea" unor vârfuri ale etniei tigăneşti de a se introduce termenul "rom" în loc de "ţigan" devenise destul de puternică. De ce?
Pentru că unele organizaţii internaţionale, guvernamentale sau neguvernamentale, luaseră decizia să se folosească termenul respectiv. ONU utiliza denumirile de "roma" sau "gypsies" (pentru limba engleză); "roma" sau "tziganes" (franceză); Consiliul Europei - "roma"/"gypsies" (engleză), "roms"/"tsiganes" (franceză); OSCE - "roma/"sinti" ("sinti" fiind denumirea ţiganilor în limba germană).
În al său studiu "Ţiganii sau avatarurile unei etnii bimilenare", Mircea Istrate făcea o incursiune atât în istoria etniei ţigăneşti de-a lungul mileniilor, precum şi o disecare etimologică a termenilor de "ţigan" şi "rom". Acesta era surprins de faptul că unele autorităţi române cedaseră prea uşor în faţa presiunilor. El cita un "argument" al acestora: "Preferăm să ni se zică «romi», numele de «ţigan» ne încalcă demnitatea. «Romi» înseamnă din România, consemnează un anum