Amanarea unei decizii a CCR la sesizarea presedintelui privind legea referendumului devine mai importanta decat insasi decizia. Cu atat mai mult cu cat o decizie de respingere era destul de probabila, avand in vedere ca magistratii constitutionali au decis in majoritate ca noul cvorum de 30% pentru validarea referendumului este constitutional.
E putin probabil ca majoritatea judecatorilor sa isi schimbe pozitia la distanta de cateva luni. Dar tot atunci CCR a decis ca noul cvorum nu poate intra in vigoare decat la un an de la intrarea in vigoare a noii legi. Initial USL si-a facut socotelile si a zis ca termenul s-ar implini numai bine odata cu primul tur al prezidentialelor, deci cele doua scrutine ar putea fi cuplate.
Atat doar ca legea nu a intrat in vigoare nici pana astazi pentru ca presedintele nu a promulgat-o, ci a trimis-o din nou la CCR. Si cum Curtea nu a luat decizia din lipsa de cvorum, matematic, daca luam in calcul toate etapele, termenul de un an nu mai are cum sa se implineasca pana la prezidentiale. Deci cuplarea referendumului cu cvorum de 30% cu scrutinul prezidential devine imposibila.
Teoretic, nimic nu impiedica USL sa organizeze referendum pentru Constitutie odata cu prezidentialele, pe legea nemodificata, adica cu cvormul de 50%. Teoretic, poate miza pe prezenta foarte mare la acest tip de alegeri. Dar practic, nimeni nu obliga un om care alege presedintele sa participe si la referendum. Scrutinele sunt diferite, listele de prezenta difertie, asa ca riscul e foarte mare.
Efectele amanarii sunt foarte importante. Pe de-o parte, devine clar ca mandatul viitorului presedinte va fi guvernat de actuala Constitutie, ceea ce mareste din nou miza alegerii lui. Implicit, PSD are un motiv in plus sa nu-i puna in mana lui Crin Antonescu o parghie atat de importanta ca desemnarea premierului, fara criterii
