Pe 19 august 2013 se împlinesc 697 de ani de la ziua în care Clujul a obţinut statutul de oraş liber regal. Datorită libertăţilor obţinute în 19 august 1316, istoria Clujul a fost desprinsă din provincialism şi aşezată pe o cu totul altă traiectorie. Una europeană. În 19 august 1316, printr-o diplomă a regelui Carol Robert de Anjou, Clujului i-a fost acordat statutul de civitas regia, oraş regal liber, inspirat din acela al oraşelor libere imperiale din Germania. Clujul devenea astfel o comună urbană autonomă, locuitorii săi obţinând dreptul de a-şi alege judele şi parohul, de a judeca infracţiunile săvârşite pe teritoriul oraşului, de a circula liber şi de a face comerţ în toată Transilvania, fără a plăti nici o vamă pentru mărfurile lor. Ei nu îi mai erau subordonaţi voievodului Transilvaniei, şi nu îi mai datorau ascultare episcopului din Alba Iulia. Aveau dreptul să se administreze singuri, şi să-şi croiască singuri un viitor mai bun. Aveau, în schimb, obligaţia de a plăti regelui un impozit anual, încasat la sărbătoarea Sfântului Martin, şi de a trimite pentru oastea regală câte un ostaş bine înarmat pentru fiecare 60 de gospodării. Cum s-a ajuns la obţinerea acestui privilegiu? Clujul nu fusese, nici în secolele anterioare, o localitate lipsită de însemnătate. Era reşedinţa unuia dintre comitatele Transilvaniei, un centru economic şi administrativ cu o anumită importanţă. O localitate, să spunem, aproape urbană, însă nu la fel de mare şi de importantă ca cetatea episcopală Alba Iulia, ca Turda, capitala sării transilvănene, sau ca Dăbâca (urbs Doboka), care era, pe la 1200, adevărata şi indiscutabila regină a Transilvaniei de nord. Marea invazie tătară din 1241 a distrus însă atât Clujul, cât şi Dăbâca, iar aceasta din urmă nu şi-a mai revenit niciodată. Clujul a avut, în schimb, şansa de a fi colonizat, pe la 1265-1270, cu „oaspeţi” germani, aduşi aici de Şt