Se spune ca cine nu are batrini ar face bine sa si-i cumpere. Partidele au stabilit, saptamina trecuta, un pret de vreo doua miliarde si jumatate de euro, si asta ar fi doar prima din cele doua rate. E pretul corect? Cu sase milioane de membri, pensionarii reprezinta cea mai importanta categorie sociala din Romania. E un calcul simplu: din populatia de 22 de milioane au plecat sa munceasca afara aproape o cincime - aproape 4 milioane, daca ar fi sa includem si pe copiii care-i insotesc pe parinti. Populatia activa ramasa in tara se cifreaza la 4,7 milioane de oameni, plus citeva sute de mii de someri, iar minorii, studentii si militarii inseamna si ei alte citeva milioane. Cum un partid al pensionarilor e greu de facut (a existat unul, dar a fost inghitit de PSD), modul cel mai simplu gasit de alesi pentru a si-i apropia, electoral vorbind, a fost sa se umble la pensii. O metoda eficienta de altfel, pentru ca nici un partid nu scoate vreun banut din propriul buget, ci din bugetul statului.
Pe de alta parte, nimeni nu spune ca virstnicii trebuie sa se multumeasca doar cu ce au, pentru ca, la urma urmei, asa cum remarca un mucalit, o lege de protectie a animalelor exista, dar una care sa-i ajute pe pensionari - nu. Iar cu o pensie de cinci milioane, ca sa luam media din reclama, e foarte greu de supravietuit. Pensionarii vor mai multi bani, insa comentatorii economici avertizeaza asupra cresterii inflatiei. Cu alte cuvinte, daca vor fi mai multi bani in pensii, si preturile vor ajunge repejor din urma puterea de cumparare. Concluzia e ca satisfactia de a avea o pensie mai mare va fi umbrita curind de costuri mai mari la produse si servicii. Pentru ca statul, de regula, nu ramine in paguba, iar daca acum da cu o mina, mai tirziu sigur o sa vrea sa ia cu amindoua. Majorarea pensiilor devine astfel o sabie cu doua taisuri.
Alaltaseara, seful statului a anuntat
