Dupa oprirea Grupului 1 de la SN Nuclearelectrica Cernavoda si scaderea productiei hidro de la 30%, aport in Sistemul Energetic National - SEN, la 6,8%, s-a trecut masiv la productia energiei Dupa oprirea Grupului 1 de la SN Nuclearelectrica Cernavoda si scaderea productiei hidro de la 30%, aport in Sistemul Energetic National - SEN, la 6,8%, s-a trecut masiv la productia energiei electrice pe carbune. Astfel, dintr-o putere medie orara de 5.646 MW, 3.499 MW au fost realizati, pe carbune. Concret, 79% reprezinta energie termo, 14% hidro si 7% independenti si autoproducatori. Inchiderea, in trepte, a reactoarelor de la Cernavoda s-a efectuat in perfecta concordanta cu intrarea in functiune a anumitor capacitati ale Termoelectrica, astfel incat furnizarea energiei electrice nu a fost absolut deloc afectata. Aceasta dovedeste, conform declaratiilor ministrului Dan Ioan Popescu, "capabilitatea SEN, care a raspuns in timp util, pornind grupuri energetice aflate in conservare. Sistemul energetic romanesc este, inca, performant, iar eu consider ca este un mare castig pentru economia romaneasca". Dupa criza energetica din SUA, dar si dupa marile probleme generate de seceta cu care s-au confruntat producatorii de energie din Europa - Italia, Germania, Franta, dar si din Romania, Dan Ioan Popescu considera ca s-a ajuns la o astfel de situatie incat, in prezent: "Sistemul energetic a ajuns o problema a tuturor guvernelor. Presedintele Bush vorbeste de investitii de 50-100 de miliarde de dolari, iar Parlamentul italian a adoptat de urgenta Legea energiei electrice. La randul sau, Guvernul Frantei este preocupat de dezvoltarea sistemului de transport al energiei electrice. In acest context, este extrem de clara importanta pe care si noi o acordam intregului sistem energetic romanesc, de la producere, transport si distributie". Momentul cel mai greu - oprirea Grupului 1 de la C