Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă dintre cetăţile dacilor liberi, se dezvăluie la capătul unui drum întortocheat care porneşte din oraşele Călan sau Orăştie, străbate câteva sate împrăştiate pe coasta munţilor Hunedoarei (Ludeşti, Costeşti, Orăştioara de Sus), apoi urcă prin desişul pădurii şi îl lasă pe călător în faţa unor ziduri imense, vechi de peste 2.000 de ani.

Dincolo de porţile vechii cetăţi, trecute prin focul şi tăişurile legionarilor romani, păşeşti într-un alt tărâm. Sarmizegetusa e un loc al misterelor. Pământul care acoperă ruinele fostei capitale a dacilor ascunde comori de aur şi argint.

Întins pe iarbă sub cerul albastru, înconjurat de zidurile de calcar, de altarele din granit, poţi avea certitudinea că în locul pe care şezi liniştit, în urmă cu două milenii oamenii unei alte civilizaţii şi-au pus la păstrare tezaurele. O mulţime dintre ele au fost descoperite în anii trecuţi, când cetatea devenise ţinta prădătorilor de comori. Căldările cu galbeni, urcioarele cu monezi şi bijuterii, scuturile şi armele dacilor şi misterioasele brăţări din aur ale acestora au fost luate din ascunzişuri şi vândute în afara ţării.

„În nopţile de Sânziene, flăcările bat pe comori”, îi auzi pe localnicii din satele apropiate cetăţii povestind. Recent, într-o astfel de noapte, un fag smuls din rădăcini de furtună a scos la lumină chiar matriţa din bronz în care metalele preţioase topite de daci erau transformate în bijuterii. Veştile despre comorile lui Decebal, cum le spun sătenii, au dus faima Sarmizegetusei în toate colţurile lumii. Legendele nu sunt singurele care îi atrag pe turişti în Sarmi.

Generatoare naturale de energie

Vechile altare de andezit ale cetăţii, folosite de daci pentru sacrificii, sunt căutate acum pentru energia pe care o degajă. O energie resimţită din plin de cei care practică meditaţia. În anii trecuţi, Sarmi