• Nimeni nu si-ar dori sa ajunga vreodata intr-o astfel de sectie medicala • Cu siguranta, sefii din sanatate nu au venit vreodata sa vada conditiile in care sunt tratati cei 160 de bolnavi • De 73 de ani, este la fel si nici nu se intrevede o schimbare in viitorul apropiat
O bariera ruginita, prinsa bine de un lant strans intr-un lacat, separa drumul forestier de intrarea in sectia Barnova, care apartine de Spitalul de psihiatrie Socola, din Iasi. Imaginea iti inspira si tristete, si frica, cu toate ca te apropii de o unitate medicala. O cladire cu trei etaje, de un gri spalacit care iti aminteste de blocurile din cele mai famate cartiere, adaposteste 160 de bolnavi. Din loc in loc, la ultimul etaj, pe niste pereti scorojiti, straluceste in razele soarelui cate o fereastra din termopan, maxim patru-cinci exponate. Contrastul cu restul cladirii este izbitor. Mai intalnesti aceeasi imagine la intrarea in unitatea medicala, unde usa este tot din termopan, celelalte fiind din lemn, dar intr-un avansat grad de uzura. Cel putin de 75 de ani de cand destinatia cladirii s-a transformat din spital de razboi in unitate medicala destinata bolnavilor de tuberculoza si, ulterior, celor cu boli psihice, nu s-a inlocuit nici macar vopseaua, care, odata cu trecerea anilor, aproape ca a disparut de pe usi si ferestre. Cum treci de usa de la intrare, te izbeste un miros insuportabil, aproape irespirabil. Urci treptele si dai nas in nas cu un panou pe care candva au fost lipite poze, dar din care se mai vad franturi. Cineva a rupt aproape toate pozele, probabil un bolnav. Mergi la dreapta si dai nas in nas cu postasul, care are o camaruta intunecata, iar pe pereti sunt lipite tot felul de hartiute pe care si-a notat diferite lucruri, probabil sa nu le uite. Pe un hol, un dulap, un birou sunt lasate la intamplare, alaturi de o canapea din vechile dispensare comuniste. Aflam