din mediul rural, motivele pe care le invocă aceştia fiind mereu aceleaşi: lipsa banilor pentru "d-ale gurii" şi necunoaşterea legislaţiei în domeniu. În topul celor mai "braconate" judeţe din mediul rural, motivele pe care le invocă aceştia fiind mereu aceleaşi: lipsa banilor pentru "d-ale gurii" şi necunoaşterea legislaţiei în domeniu. În topul celor mai "braconate" judeţe conduce Oltul, urmat, în ordine, de Teleorman, Brăila, Dolj şi Tulcea.

Metoda "Digul cu carbid"

Dacă justificările celor prinşi cu plasa plină de peşte se repetă, modalităţile lor de "operare" variază. Una dintre cele mai ingenioase metode de braconat a fost depistată în luna iulie, în judeţul Argeş. Cinci indivizi au fost filaţi de jandarmi în timp ce-şi făceau de treabă prin preajma pârâului Bâscov. Patru dintre ei au săpat o groapă de câţiva metri lăţime, pe care au racordat-o la cursul apei printr-un canal. Apoi, au blocat cursul râului cu ajutorul unui dig construit din nisip şi pietre, umplând groapa cu apă. În acelaşi timp, al cincilea individ, aflat în avalul râului, la 50 de metri de baraj, a aruncat în apă var şi carbid. După aceste operaţiuni, cei cinci au cules peştii intoxicaţi din groapa special săpată. Alt caz a fost descoperit în luna septembrie, în judeţul Dolj. Atunci, alte cinci persoane au furat peşte, în apropierea municipiului Calafat, din luciurile de apă create de revărsarea Dunării. Cei cinci au fost reţinuţi de jandarmi după ce au prins ilegal aproape 200 kilograme de ştiucă şi şalău, folosindu-se de "ţepoaice" confecţionate pentru pescuitul în ape puţin adânci.

Amenzi între 80 şi 80.000 de lei

Sancţiunile pentru braconajul piscicol pornesc de la sume cuprinse între 80 şi 350 de lei pentru încălcarea normelor privind pescuitul recreativ, mergând până la amenzi între 30.000 şi 80.000 de lei pentru pescuitul în scop comercial în bazinele piscicole n