Aflat la zece metri adâncime, păienjenişul de tunele a ţesut legende de-a lungul timpului, toate legate de bogăţiile cetăţii Aproape trei secole, Brăila a fost sub stăpânire turcească. Bogăţiile Ţării Româneşti luau drumul Stambulului prin portul „Ibrailei”, astfel că turcii au construit aici o cetate formidabilă, de necucerit, precum şi un sistem defensiv ce cuprindea o reţea  ingenioasă de tunele. Brăilenii le spun „hrube”.

Prin hrube, turcii transportau pulberea şi ghiulelele şi se retrăgeau din calea invadatorilor. Tot aici – şi istoricii o confirmă – erau ascunse comorile Semilunii. Astfel de tunele se mai găsesc la Iannina, în Grecia.

„Turcii au scos aurul din cetatea Brăilei prin hrube, ascuns în pâini”

Hruba de la Grădina Mare şi-a dovedit eficacitatea în anul 1595 când, învinsă de oştenii lui Mihai Viteazul, garnizoana turcească a reuşit să salveze mare parte din comorile Brăilei.

„Garnizoana otomană s-a predat banului Manta. Avem relatarea că turcii se retrăgeau şi că încearcă să plece cu aurul, în timp ce valahii stăteau la pândă. Probabil că aceste bogăţii, lingourile de aur, au fost ascunse în pâini şi încărcate în bărci”, ne-a precizat prof. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei.

Gheorghe Iavorschi, de la Arhivele Naţionale- Brăila, povesteşte că, atunci când au intrat în cetatea Brăilei, valahii au găsit „un milion de bani de aur şi mare cantitate de provizii” , după cum spun documentele.

Garnizoana Brăilei a reuşit să ţină piept atacurilor unor oşti de zece ori mai numeroase. La 1828, după căderea raialei, ruşii au decis dărâmarea cetăţii inexpugnabile. Trei ani au muncit 3.000 de salahori până ce au făcut una cu pământul cetatea Brăilei.

Pulberăria s-a aflat pe strada Cetăţii

Despre vechea cetate mai amintesc doar denumirile