Guvernul francez va şti pe 11 octombrie dacă trebuie să refacă legislaţia pentru a preveni explorarea şi exploatarea petrolului şi gazelor de şist în Franţa, precum şi interzicerea utilizării fracturării hidraulice, singura tehnică folosită în prezent pentru extragerea hidrocarburilor non-convenţionale, dar care prezintă riscuri mari pentru mediu.
La acea dată, Consiliul Constituţional va valida sau va invalida legea din 13 iulie 2011, votată la iniţiativa preşedintelui de grup al Uniunii pentru o Mişcare Populară din Adunarea Naţională, Christian Jacob, care interzice fracturarea hidraulică.
Cele patru secţiuni ale legii au fost scrise în grabă la acel moment fiind un răspuns la mobilizarea masivă a locuitorilor din sudul Franţei şi a regiunii pariziene împotriva permiselor acordate în 2010 de ministrul Ecologiei de atunci, Jean-Louis Borloo, fără o consultare prealabilă a populaţiei.
Marţi, în cadrul unei audieri publice, judecătorii Consiliului Constituţional au ascultat argumentele celor două părţi: de parte statul francez, iar de cealaltă grupul petrolier texan Schuepbach.
Confruntarea juridică are loc în jurul a două puncte. Este vorba, în primul rând, de a şti dacă articolul 1 se bazează pe principiul precauţiei sau pe principiul prevenţiei. Primul argument este înscris în Constituţie şi poate fi invocat împotriva unui potenţial pericol pentru sănătatea umană şi pentru mediul înconjurător. Invocarea acestuia ar punea duce la o interdicţie temporară sau permanent a unui produs/proces care poate fi periculos. Al doilea argument este adus atunci când riscurile sun detectate.
Al doilea punct de dispută privind legea iniţiată de Jacob este legat de caracterul discriminatoriu al măsurii dacă aceasta vizează doar petrolul şi gazele de şist, dar nu şi partea geotermală, pentru care este folosită uneori fracturarea.
Noul ministrul al
