Un studiu calitativ al sociologului Barbu Mateescu, al cărui subiect constă ȋn sutele de dezbateri organizate ȋn ultimii ani (2010-2013) in proiectul Closer2Oxford al asociaţiei ARDOR relevă o diferenţă semnificativă de aspiraţii ȋntre generaţii. Studiul, aşa cum declară ȋnsuşi autorul (aici), nu este ȋn ȋntregime reprezentativ pentru o ȋntreagă generaţie, ȋnsă se poate presupune că o bună parte dintre ei, şi/sau o parte dintre colegii lor de generaţie, au potenţialul de a juca un rol important ȋn următoarele decenii. De altfel, diferenţa dintre tinerii de acum şi predecesorii lor este confirmată şi de un sondaj recent IRES, la care face referire şi Barbu Mateescu: mai mult decât oricare alt grup de vârstă, majoritatea tinerilor ȋntre 18 şi 35 de ani consideră că egalitatea e un principiu mai important decât libertatea – o reacţie firească, având ȋn vedere că indicele GINI, care măsoară inegalităţile, a crescut ȋn perioada post-decembristă de la 23,3 la 33,3 ȋn 2011 – ȋn timp ce libertatea din perioada post-decembristă a fost adesea greşit ȋnţeleasă şi aplicată ȋn cadrul societăţii româneşti.
Vârsta respondenţilor / Consideră că egalitatea e un principiu mai important decât libertatea
18-35 ani / 62%
36-50 ani / 49%
51-65 ani / 39%
Peste 65 ani / 40%
Ca o remarcă la sondajul de mai sus, foarte multe dezbateri au reliefat un tandem interesant de valori, libertate-egalitate.
Printre concluziile studiului se numără ȋncrederea pe care o au tinerii ȋn capitalism şi democraţie, dar aici există aspiraţii egalitare legate de redefinirea regulilor capitalismului. Altfel spus, se doreşte ȋn genere o formă de capitalism care să asigure mai multă echitate ȋn cadrul societăţii. În ceea ce priveşte democraţia ca formă de guvernământ, nimeni nu a pus-o ȋn vreo dezbatere sub semnul ȋntrebării. Pe deasupra, democraţia a fost uneori v