A fost timp de 35 de ani procuror şi prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi iar de 15 ani activează ca avocat. A scris până acum zece cărţi, dintre care şapte sunt volume de poezii Recunoaşte fără reţinere că a dorit sã devină procuror dupã ce a văzut un film, unde protagonist era un magistrat, care şi-a învins temerile şi a aplicat legea, chiar dacã viaţa sa şi a familiei erau puse în pericol. Gheorghe Balan nu regretă niciun moment din cei 35 de ani cât a lucrat ca procuror.

Procuratura cu bune şi rele

Are o strângere de inimă când vorbeşte de cele trei condamnări la pedeapsa capitală pe care a fost nevoit să le ceară în instanţă în perioada regimului comunist. ”Asta era legea atunci. Eu personal sunt împotriva pedepsei cu moartea, dar în aceste cazuri consider că a fost pe deplin justificată. Au fost nişte crime oribile, care nu aveau nici cea mai mică justificare” , ne explicã procurorul pensionar.

Îşi aminteşte amuzat de discuţiile pe care le-a avut cu infractorii, dar în special de explicaţiile hilare ale unui hoţ şi ale unei prostituate. Pentru el, hoţia era meserie iar pentru ea, vânzarea trupului reprezenta cea mai mare plăcere.

Cea mai amuzantă întâmplare pe care a trăit-o ca procuror a fost când o persoană decedată a dispărut de la morgă. O vânzătoare de flori a leşinat pe stradă şi toată lumea a crezut-o moartă. A fost dusă la morgă pentru autopsie, dar… surpriză. ”Am plecat la morgă să asist la autopsie, dar când am ajuns acolo, am constatat că dispăruse moarta. Cred cã s-a trezit, a ieşit pe un geam şi dusă a fost” , ne declară râzând Balan Gheorghe.

O familie de scriitori

Gheorghe Balan a scris prima carte, ”Jurnalul unui procuror”, inspirat de evenimentele la care a luat parte în calitate de procuror. Treptat, a devenit o pasiune iar magistrat