Sângele, celulele stem sau, în unele situaţii, organele pe care le donăm salvează vieţile unor persoane cu boli grave. În România, donarea este un act benevol, care se recompensează cu un set de analize gratuite, reducere la transportul în comun şi cu bonuri de masă.
La o priză obişnuită, donatorului i se iau 450 ml de sânge, cantitate care nu presupune niciun fel de risc pentru el, organismul având mereu în rezervă aproximativ 300-400 ml de sânge şi capacitatea de a reface rapid sângele donat.
„Pot dona doar persoanele sănătoase, cu vârste între 18 şi 60 de ani, cu o greutate de peste 50 kg. Este foarte important ca donatorul să nu aibă diabet sau afecţiuni cardiovasculare, putând da sânge doar persoanele care au o tensiune normală sau o hipertensiune uşoară (până în 18 mm/Hg).
Persoana respectivă trebuie să nu fi suferit niciodată de hepatită, de sifilis sau de TBC. Nu pot dona persoanele care au suferit un tratament stomatologic în ultimele şase luni, cele care au avut contacte sexuale neprotejate sau care au avut mai mulţi parteneri sexuali în ultima jumătate de an", precizează medicul Doina Goşa, şeful Compartimentului de Colectări din Cadrul Institutului de Hematologie Bucureşti.
Celulele stem, necesare în caz de cancer
Începând de anul trecut, cei care vor se pot înscrie în Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice. Până în prezent, în acest registru sunt înscrise peste 750 de persoane. Mai puţin de 30 la sută din bolnavii care au nevoie de un transplant cu astfel de celule stem găsesc donatori compatibili în familie. Principala indicaţie a acestei terapii o reprezintă formele de cancer sanguin cu evoluţie rapidă, specifice mai ales copiilor şi adolescenţilor.
Celulele stem hematopoietice se prelevează din sângele periferic (în 90 la sută din cazuri) sau din măduva osoasă hematogenă (în oasele
