Vinerea Mare, cunoscută și sub numele de Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor, reprezintă o zi de mare doliu în rândul întregii creștinătăți, aceasta fiind ziua în care a fost răstignit şi a murit Iisus Hristos, Mântuitorul întregii lumi.
În Vinerea Mare credincioșii merg la biserică, unde este scos Sfântul Epitaf, care îl închipuie mort pe Mântuitor, înconjurat de Apostoli și de Maica Domnului, și pe sub care toată lumea trece. Obiceiul durează până sâmbătă după-amiaza.
Seminificația acestui demers lasă de înțeles că cei care trec de trei ori pe sub Sfântul Aer scapă de dureri de cap, sau de mijloc, în cursul anului. Totodată, se mai spune că, dacă cineva își șterge ochii cu marginea epitafului, nu va suferi dureri de ochi.
Numele de „Vinerea Seacă” provine de la faptul că femeile în vârstă posteau post negru, iar seara, la Denii, luau anafura de la biserică.
Un alt obicei spune că, în cazul în care în Vinera Mare plouă, anul va fi unul bogat, iar în caz contrat, va fi unul mai puțin prosper.
Oamenii mai cred că, dacă în această zi se vor scufunda de trei ori în apă rece, se vor însănătoși în câteva luni.
Femeile nu umplu borş în Vinerea Mare, să nu se scalde Necuratul în el, și nici nu coc pâine sau altceva, să nu ardă mâinile Maicii Domnului. Totodată, femeile nu cos, ca să nu orbească, nu ţes, nu torc, nu spală, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri.
Înălţătoare zi de doliu, tăcere şi meditaţie, Vinerea Mare este cinstită mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului.