Padurea Katyn, aflata in apropiere de Smolensk, este uneori supranumita "Padurea Mortii", din cauza masacrului din 1940, anul in care dictatorul sovietic Iosif Stalin a ordonat uciderea a 22.000 de ofiteri polonezi. La 3 aprilie 1940, politia secreta sovietica NKVD a masacrat elita militara poloneza, mobilizata pentru a lupta impotriva Germaniei naziste in timpul atacului din 1 septembrie 1939, asupra Poloniei. Victimele au fost capturate de Armata Rosie dupa invazia din 17 septembrie. Desi executiile au avut loc in mai multe locuri, Katyn a devenit simbolul acestui masacru. Printre victime se numarau politisti, intelectuali, proprietari de paminturi, de fabrici, preoti si oficiali din administratie, mobilizati pentru a-si apara tara. Executiile in masa au fost comise la propunerea lui Lavrenti Beria, fostul sef al NKVD, precursorul KGB-ului. Documentul semnat de el, datind din 5 martie 1940, a fost aprobat de intreaga conducere a Uniunii Sovietice, inclusiv de Iosif Stalin. In aprilie 1943, trupele germane naziste au descoperit gropile comune de la Katyn si au dezvaluit lumii atrocitatile sovietice. Dezvaluirea a determina incheierea relatiilor diplomatice din Moscova si Guvernul polonez aflat in exil la Londra. Stalin l-a acuzat insa pe Hitler pentru aceste crime. Aceasta afirmatie a fost, poate, cea mai mare minciuna proferata timp de o jumatate de secol de propaganda sovietica. Chiar si in prezent, multi rusi sint convinsi ca germanii sint vinovati pentru acest masacru. In cele din urma, in 1990, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a admis ca Moscova a fost responsabila. Tribunalele ruse au secretizat insa majoritatea dosarelor privind masacrul de la Katyn, ceea ce face imposibil accesul la informatie ce s-ar putea dovedi folositoare pentru gasirea celor care lipsesc inca. Tema masacrului de la Katyn a afectat mult timp relatiile ruso-poloneze, Varsovia cerind