Ankara şi Erevanul vor stabili relaţii bilaterale şi vor deschide frontiera dintre cele două ţări. Reconcilierea dintre cele două ţări vecine vine după decenii de neîncredere şi reproşuri reciproce. Într-un comunicat comun, ministerele Afacerilor Externe din cele două ţări au anunţat că Armenia şi Turcia au convenit să înceapă „consultări politice interne“ asupra a două protocoale, unul privind stabilirea de relaţii diplomatice, iar celălalt vizând dezvoltarea relaţiilor bilaterale.

Negocierile se vor încheia după şase săptămâni, iar cele două protocoale vor fi semnate şi supuse aprobării Parlamentelor  pentru ratificare. Frontiera dintre cele două ţări urmează să fie deschisă „în decurs de două luni“ de la intrarea în vigoare a protocoalelor, a precizat Ministerul armean al Afacerilor Externe, citat de AFP.

Protocoalele prevăd, de asemenea, crearea unei Comisii comune însărcinate cu analizarea „dimensiunii istorice“ a dezacordurilor dintre Armenia şi Turcia.

Neînţelegeri istorice

Ankara nu are relaţii diplomatice cu Erevanul de la independenţa Armeniei, în 1991, din cauza divergenţelor asupra problemei masacrelor comise împotriva armenilor în timpul Imperiului Otoman, între 1915 şi 1917.

Masacrele şi deportările armenilor din acea perioadă s-au soldat cu peste un milion şi jumătate de morţi, potrivit armenilor, între 300.000 şi 500.000, potrivit turcilor, care resping noţiunea de genocid, recunoscută însă de Franţa, Canada şi Parlamentul European.

În plus, Turcia şi-a închis frontiera cu Armenia în 1993, ca măsură de susţinere a Azerbaidjanului. Baku se află în conflict cu Erevanul pentru controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, o enclavă locuită de armeni pe teritoriul Azerbaidjanului.

Preşedintele turc, Abdullah Gul (stânga), împreună cu omologul său armean, Ser