Studentul român are cele mai mici venituri dintre europeni, iar depãrtarea de familie nu este un motiv care sã-l împiedice sã plece la studii în strãinãtate, potrivit concluziilor extrase în ediţia de sâmbãtã a cotidianului Le Figaro dintr-un raport elaborat de Eurostudent.
În România, peste trei sferturi dintre absolvenţii de liceu încep studiile universitare imediat ce au depăşit cu bine examenul de bacalaureat, iar fetele reprezintă două treimi din numărul total de tineri care sunt înscrişi la o facultate.
Studenţii români care urmeazã un masterat dedicã studiului cel mai redus numãr de ore, potrivit concluziilor unui studiu desfãşurat pe baza unei anchete întreprinse în campusurile universitare din 25 de state.
Studiul încearcã sã prezinte un profil al studentului european, luând în calcul criterii precum condiţiile de trai, sumele de bani pe care acesta le are la dispoziţie, dar şi viaţa sa afectivă.
Alãturi de România, ţãrile care înregistreazã cei mai mulţi studenţi care încep studiile universitare imediat dupã absolvirea bacalaureatului sunt Franţa, Italia şi Polonia, iar la polul opus se află Danemarca, unde trei sferturi dintre ei fac o pauzã dupã liceu. Pauza este una recomandată, întrucât sistemul educativ danez privilegiazã experienţele extraşcolare, cum ar fi cele profesionale sau asociative, un an de tranziţie între formele de studiu, numit “gap-year”.
Din punctul de vedere al vârstei, britanicii sunt cei mai “bãtrâni” studenţi, 23% dintre ei având peste 30 de ani, cei mai tineri fiind francezii, a cãror medie de vârstã este de 21,6 ani.
Pe lângã România, celelalte ţãri unde fetele formeazã douã treimi din populaţia studenţeascã sunt Danemarca şi Suedia.
În ce priveşte masteratul, românii dedicã studiului numai 23 ore pe sãptãmânã, cel mai mic din Europa, la cealaltã extremã situându-se Su
