Procurorul general al României Tiberiu Niţu a declarat, marţi, la o conferinţă organizată de Ziarul Financiar, că din 2012 şi până la 30 septembrie 2013, au fost întocmite 214 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată pentru înşelăciuni cu cecuri, de către parchete nespecializate.
Niţu a vorbit despre practica judiciară în cazul infracţiunii de înşelăciune cu cecuri, la conferinţa "Utilizarea şi protecţia cecului ca instrument de plată", organizată marţi de Ziarul Financiar, la Banca Naţională a României.
Procurorul general a spus, în contextul criticării procurorilor pentru că nu ar reacţiona îndeajuns de ferm la comiterea de înşelăciuni cu cecuri, că au fost întocmite 214 rechizitorii de trimitere în judecată pentru această infracţiune, din 2012 şi până la 30 septembrie 2013, de către parchete din subordinea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) - nespecializate.
Niţu a arătat că, după cum a hotărât şi ICCJ, este necesar să fie întrunite toate condiţiile pentru a fi în prezenţa unei infracţiuni de înşelăciune, şi nu este suficient simplul fapt al refuzului de plată pe motiv de lipsă disponibil.
Potrivit deciziei instanţei supreme nr. 9/2005, "fapta de emitere a unui cec asupra unei instituţii de credit sau asupra unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a produs o pagubă posesorului cecului, constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. 4 din Codul penal".
Pe de altă parte, "dacă beneficiarul cecului are cunoştinţă, în momentul emiterii, că nu există disponibilul ne