Doina a trecut Prutul pentru prima dată în urmă cu trei ani, fericită că visul ei din clasa a II-a se realiza. Următorul deziderat pe lista personală de aşteptări este reîntregirea României şi pentru împlinirea acestuia îşi dedică cea mai mare partea a timpului liber. Viaţa socială a corturilor de strângere de semnături în Bucureşti începe să renască. Sâmbătă am avut 4 puncte de colectare deschise: Piaţa Roma, Piaţa Romană, Piaţa Unirii şi Universitate.
O semnătură care ne va rămâne cu bucurie în memorie după ziua de sâmbătă este cea a Mioarei Pântea, nora basarabeanului Gherman Pântea.
Gherman Pântea se înscrie în rândul făuritorilor Unirii Basarabiei cu România, fiind membru marcant al Sfatului Ţării. În perioada interbelică, a fost membru al Partidului Naţional Liberal şi primar al Chişinăului în mai multe mandate (în 1923, 1927-1928 şi 1932). Totodată, în vremea Campaniei de Est, când România a administrat teritoriul dintre Nistru şi Bug, cunoscut sub denumirea de Transnistria, Gherman Pântea a fost primarul general al celui mai important port sovietic la Marea Neagră, al oraşului Odessa (între 1941 şi 1944). Mioara Pântea a decis imediat după ce a aflat de campania noastră să ajungă la unul din punctele de colectare a semnăturilor şi să contribuie la readucerea istoriei pe făgaşul firescului.
Mâine, o nouă zi pentru Basarabia!Voluntarul zilei: Doina Grosu
S-a născut în judeţul Soroca, acolo unde îşi are Ştefan cel Mare una dintre trainicele cetăţi. Asemenea voievodului, Doina Grosu s-a confruntat cu duşmanii ţării şi ai neamului încă de la o fragedă vârstă, numai că aceştia nu erau turcii, slavii sau tătarii, ci chiar proprii colegi şi con-săteni, victime ale propagandei ruseşti şi ale comunismului, care le inoculase o identitate artificială, aceea de moldoveni, ca entitate distinctă faţă de români.
Doina a trecut Prutul p
