Înaintea Campionatului Mondial, multe voci susţineau că Italia ar putea să câştige cupa. Realitatea a fost alta, iar Squadra Azzura a arătat penibil. Asta din cauza politicii cluburilor, printre care şi Inter Milano care a câştigat Liga Campionilor fără niciun italian în primul 11

Tot mai multe echipe de club cumpără fotbalişti din întreaga lume renunţând să promoveze jucătorii propriei pepiniere. Real Madrid şi Inter Milano sunt doar două exemple dar lista ar putea continua.

Italia de azi este ilustrarea perfectă a conflictului dintre federaţii şi FIFA şi UEFA, iar exemplul Inter este unul elocvent: niciun jucător italian nu a fost introdus de Mourinho din primul minut în finala Ligii Campionilor cu Bayern Munchen. Interesul pentru echipele naţionale a scăzut dramatic, banii de la cluburi făcând legea în fotbal. Posibilitatea de a juca numai cu străini într-o echipă de club "omoară" echipele naţionale şi ridică interesul pentru competiţiile intercluburi. În sezonul recent încheiat, Jose Mourinho s-a bazat numai pe "stranieri", făcând din Inter o echipă italiană mincinoasă, câştigătoare a "triplei", cupă, campionat, Liga Campionilor fără niciun italian în primul 11. Această politică se va apleca asupra fiacărei echipe naţionale, probleme în alcătuirea unui lot competitiv de 30 de jucători având chiar şi Fabio Capello.

Acesta este doar începutul unui lung şir de dezamăgiri, început acum de Franţa şi Italia.