Pentru meritele sale, de netăgăduit, fostul antrenor al lotului feminin de gimnastică al României, Octavian Bellu, va fi inclus la 30 mai în The International Gymnastics Hall of Fame.
A avut o contribuţie de netăgăduit la imaginea României în lume, prin performanţele obţinute de fetele pe care le-a avut sub aripa sa ocrotitoare, a muncit, a luptat, a avut răbdare şi a fost perseverent. Pasiunea, dăruirea, chiar renunţările spun povestea unui antrenor care a arătat lumii că se poate ajunge sus, pe primul loc, cu rigoare, disciplină şi dăruire totală.
● Jurnalul Naţional: Domnule Octavian Bellu, ce înseamnă această recunoaştere, această intrare în The International Gymnastics Hall of Fame pentru dumneavoastră, dar şi pentru România?
● Octavian Bellu: Este o onoare pentru mine să fiu invitat la Oklahoma, acolo unde se află locul de unde a pornit această idee cu Galeria celebrităţilor gimnasticii mondiale, în care bineînţeles că sunt atât Nadia Comăneci, cât şi Bart Conner. Le mulţumesc lor, şi în special directorilor din Comitetul respectiv, care au hotărât să fiu invitat în această galerie. Ei nu au făcut decât să îmi confirme, dacă vreţi, că am făcut ceva în cariera mea de antrenor. Această poziţionare nu îmi face egoul să se dilate şi nici nu mă face mai vanitos sau mai trufaş. Consider că această menţionare sau această menţiune mă onorează. Menţiune este cel mai bun cuvânt, pentru că premiile I, II şi III se dau sportivilor, antrenorii primesc menţiuni, aşa cum se întâmpla şi la şcoală. Cred că, fără a folosi cuvinte mari, sunt în această galerie ca un reprezentant al unei întregi galerii de antrenori români de mare valoare şi reprezint România. Asta este important, poate mai puţin pe mine însumi. Modul de evaluare, pe care nu-l cunosc în detaliu, dar a ajuns să stabilească reperele pe baza cărora să fiu inclus în această gale
